Luceafarul Versuri

Luceafarul Versuri – Mihai Eminescu

Luceafarul Versuri: Luceafarul este Poemul românesc cântat de Mihai Eminescu. Luceafarul Versuri scris de Mihai Eminescu.

Luceafarul Credite

Cântec: Luceafarul
Cântăreaţă: Mihai Eminescu
Versuri: Mihai Eminescu
Eticheta: EKTRO
Gen: Cântece românești

Luceafarul Versuri

A fost odata ca n povesti
A fost ca niciodata
Din rude mari imparatesti
O prea frumoasa fata

Si era una la părinti
Si mindra n toate cele
C-um e Fecioara intre sfinti
Si luna intre stele

Din umbra falnicelor bolti
Ea pasul si l indreapta
Linga fereastra unde n colt
Luceafarul asteapta

Privea în zare C-um pe mari
Rasare si straluce
Pe miscatoarele carari
Corabii negre duce

Il vede azi il vede mini
Astfel dorinta i gata
El iar privind de saptamini
Ii cade draga fata

C-um ea pe coate si razima
Visind ale ei timple
De dorul lui si inima
Si sufletu i se imple

Si cât de viu s aprinde el
In orisicare sara
Spre umbra negrului castel
Când ea o să i apara

Si pas cu pas pe urma ei
Aluneca n odaie
Tesind cu recile i scântei
O mreaja de vapaie

Si când în pat se ntinde drept
Copila să se culce
I atinge miinile pe piept
I nchide geana dulce

Si din oglinda luminis
Pe trupu i se revarsa
Pe ochii mari batind inchisi
Pe fata ei intoarsa

Ea il privea cu un suris
El tremura n oglinda
Căci o urma adânc în vis
De suflet să se prinda

Iar ea vorbind cu el în somn
Oftind din greu suspina:
O dulce al noptii mele domn
De ce nu vii tu? Vina!

Cobori în jos luceafar blind
Alunecind pe o raza
Patrunde n casa si în gând
Si viata mi lumineaza!

El asculta tremurator
Se aprindea mai tare
Si s arunca fulgerator
Se cufunda în mare

Si apa unde au fost cazut
In cercuri se roteste
Si din adânc necunoscut
Un mândru tinar creste

Usor el trece ca pe prag
Pe marginea ferestrei
Si tine n mâna un toiag
Incununat cu trestii

Parea un tinar voievod
Cu par de aur moale
Un vinat giulgi se ncheie nod
Pe umerele goale

Iar umbra fetei stravezii
E alba ca de ceara
Un mort frumos cu ochii vii
Ce scânteie n afara

Din sfera mea venii cu greu
Ca să ti urmez chemarea
Iar cerul este tatal meu
Si muma mea e marea

Ca în camara ta să vin
Să te privesc de aproape
Am coborit cu al meu senin
Si m am născut din ape

Luceafarul Versuri Mihai Eminescu

O vin’! odorul meu nespus
Si lumea ta o lasa;
Eu sunt luceafarul de sus
Iar tu să mi fii mireasa

Colo n palate de margean
Te oi duce veacuri multe
Si toata lumea n ocean
De tine o s asculte

O esti frumos C-um numa n vis
Un inger se arata
Dara pe calea ce ai deschis
N oi merge niciodata

Strain la vorba si la port
Lucesti fără de viata
Căci eu sunt vie tu esti mort
Si ochiul tau mă ngheata

Trecu o zi trecura trei
Si iarasi noaptea vine
Luceafarul deasupra ei
Cu razele i senine

Ea trebui de el în somn
Aminte să si aduca
Si dor de al valurilor domn
De inim o apuca:

Cobori în jos luceafar blind
Alunecind pe o raza
Patrunde n casa si în gând
Si viata mi lumineaza!

C-um el din cer o auzi
Se stinse cu durere
Iar ceru ncepe a roti
In locul unde piere

In aer rumene vapai
Se ntind pe lumea ntreaga
Si din a chaosului vai
Un mândru chip se ncheaga

Pe negre vitele i de par
Coroana i arde pare
Venea plutind în adevar
Scaldat în foc de soare

Din negru giulgi se desfasor
Marmoreele brate
El vine trist si ginditor
Si palid e la fata

Dar ochii mari si minunati
Lucesc adânc himeric
Ca doua patimi fără sat
Si pline de ntuneric

Din sfera mea venii cu greu
Ca să te ascult s acuma
Si soarele e tatal meu
Iar noaptea mi este muma

O vin’ odorul meu nespus
Si lumea ta o lasa;
Eu sunt luceafarul de sus
Iar tu să mi fii mireasa

O vin’ în parul tau balai
S anin cununi de stele
Pe a mele ceruri să rasai
Mai mindra decât ele

O esti frumos C-umnuma n vis
Un demon se arata
Dara pe calea ce ai deschis
N oi merge niciodata!

Mă dor de crudul tau amor
A pieptului meu coarde
Si ochii mari si grei mă dor
Privirea ta mă arde

Dar C-um ai vrea să mă cobor?
Au nu ntelegi tu oare
C-um ca eu sunt nemuritor
Si tu esti muritoare?

Nu caut vorbe pe ales
Nici stiu C-um as incepe
Desi vorbesti pe inteles
Eu nu te pot pricepe

Dar daca vrei cu crezamint
Să te ndragesc pe tine
Tu te coboara pe pământ
Fii muritor ca mine

Tu mi cei chiar nemurirea mea
In schimb pe o sarutare
Dar voi să stii asemenea
Cât te iubesc de tare

Da mă voi naste din pacat
Primind o alta lege;
Cu vecinicia sunt legat
Ci voi să mă dezlege

Si se tot duce S a tot dus
De dragu unei copile
S a rupt din locul lui de sus
Pierind mai multe zile

In vremea asta Catalin
Viclean copil de casa
Ce imple cupele cu vin
Mesenilor la masa

Un paj ce poarta pas cu pas
A mparatesii rochii
Baiat din flori si de pripas
Dar indraznet cu ochii

Cu obrajei ca doi bujori
De rumeni bata i vina
Se furiseaza pinditor
Privind la Catalina

Dar ce frumoasa se facu
Si mindra arz o focul;
Ei Catalin acu i acu
Ca să ti incerci norocul

Si n treacat o cuprinse lin
Intr un ungher degraba
Da’ ce vrei mari Catalin?
Ia du t’ de ti vei de treaba

Ce voi? As vrea să nu mai stai
Pe ginduri totdeuna
Să rizi mai bine si să mi dai
O gura numai una

Dar nici nu stiu macar ce mi ceri
Da mi pace fugi departe
O de luceafarul din cer
M a prins un dor de moarte

Daca nu stii ti as arata
Din bob în bob amorul
Ci numai nu te minia
Ci stai cu binisorul

C-umvinatoru ntinde n cring
La pasarele latul
Când ti oi intinde bratul sting
Să mă cuprinzi cu bratul

Si ochii tai nemiscatori
Sub ochii mei ramiie
De te inalt de subtiori
Te nalta din calciie

Când fata mea se pleaca n jos
In sus ramii cu fata
Să ne privim nesatios
Si dulce toata viata

Si ca să ti fie pe deplin
Iubirea cunoscuta
Când sarutindu te mă nclin
Tu iarasi mă saruta

Ea l asculta pe copilas
Uimita si distrasa
Si rusinos si dragalas
Mai nu vrea mai se lasa

Si i zise ncet: Inca de mic
Te cunosteam pe tine
Si guraliv si de nimic
Te ai potrivi cu mine

Dar un luceafar răsărit
Din linistea uitarii
Da orizon nemarginit
Singuratatii marii

Si tainic genele le plec
Căci mi le imple plinsul
Când ale apei valuri trec
Calatorind spre dinsul

Luceste c un amor nespus
Durerea să mi alunge
Dar se inalta tot mai sus
Ca să nu l pot ajunge

Patrunde trist cu raze reci
Din lumea ce l desparte
In veci il voi iubi si n veci
Va raminea departe

De aceea zilele îmi sunt
Pustii ca niste stepe
Dar noptile s de un farmec sfânt
Ce l nu mai pot pricepe

Tu esti copila asta e
Hai s om fugi în lume
Doar ni s or pierde urmele
Si nu ne or sti de nume

Căci amindoi vom fi cuminti
Vom fi voiosi si teferi
Vei pierde dorul de părinti
Si visul de luceferi

Porni luceafarul Cresteau
In cer a lui aripe
Si cai de mii de ani treceau
In tot atitea clipe

Un cer de stele dedesupt
Deasupra i cer de stele
Parea un fulger nentrerupt
Ratacitor prin ele

Si din a chaosului vai
Jur imprejur de sine
Vedea ca n ziua cea dentii
C-umizvorau lumine

C-um izvorind il inconjor
Ca niste mari de a notul
El zboara gând purtat de dor
Pin’ piere totul totul

Căci unde ajunge nu i hotar
Nici ochi spre a cunoaste
Si vremea ncearca în zadar
Din goluri a se naste

Nu e nimic si totusi e
O sete care l soarbe
E un adânc asemene
Uitarii celei oarbe

De greul negrei vecinicii
Parinte mă dezleaga
Si laudat pe veci să fii
Pe a lumii scara ntreaga

O cere mi Doamne orice pret
Dar da mi o alta soarte
Căci tu izvor esti de vieti
Si datator de moarte

Reia mi al nemuririi nimb
Si focul din privire
Si pentru toate da mi în schimb
O ora de iubire

Din chaos Doamneam aparut
Si m as intoarce n chaos
Si din repaos m am născut
Mi e sete de repaos

Hyperion ce din genuni
Rasai c o ntreaga lume
Nu cere semne si minuni
Care n au chip si nume

Tu vrei un om să te socoti
Cu ei să te asameni?
Dar piara oamenii cu toti
S ar naste iarasi oameni

Ei numai doar dureaza n vint
Deserte idealuri
Când valuri afla un mormânt
Rasar în urma valuri

Ei doar au stele cu noroc
Si prigoniri de soarte
Noi nu avem nici timp nici loc
Si nu cunoastem moarte

Din sinul vecinicului ieri
Traieste azi ce moare
Un soare de s ar stinge n cer
S aprinde iarasi soare

Parind pe veci a rasari
Din urma moartea l paste
Căci toti se nasc spre a muri
Si mor spre a se naste

Iar tu Hyperion ramii
Oriunde ai apune
Cere mi cuvintul meu dentii
Să ti dau intelepciune?

Vrei să dau glas acelei guri
Ca dup a ei cântare
Să se ia muntii cu paduri
Si insulele n mare?

Vrei poate n fapta să arati
Dreptate si tarie?
Ti as da pamintul în bucati
Să l faci imparatie

Iti dau catarg lângă catarg
Ostiri spre a strabate
Pamintu n lung si marea n larg
Dar moartea nu se poate

Si pentru cine vrei să mori?
Intoarce te te ndreapta
Spre acel pământ ratacitor
Si vezi ce te asteapta

In locul lui menit din cer
Hyperion se ntoarse
Si ca si n ziua cea de ieri
Lumina si o revarsa

Căci este sara n asfintit
Si noaptea o să nceapa;
Rasare luna linistit
Si tremurind din apa

Si imple cu ale ei scântei
Cararile din cringuri
Sub sirul lung de mindri tei
Sedeau doi tineri singuri:

O lasa mi capul meu pe sin
Iubito să se culce
Sub raza ochiului senin
Si negrait de dulce

Cu farmecul luminii reci
Gindirile strabate mi
Revarsa liniste de veci
Pe noaptea mea de patimi

Si de asupra mea ramii
Durerea mea de o curma
Căci esti iubirea mea dentii
Si visul meu din urma

Hyperion vedea de sus
Uimirea n a lor fata;
Abia un brat pe git i a pus
Si ea l a prins în brate

Miroase florile argintii
Si cad o dulce ploaie
Pe crestetele a doi copii
Cu plete lungi balaie

Ea imbatata de amor
Ridica ochii Vede
Luceafarul Si ncetisor
Dorintele i increde:

Cobori în jos luceafar blind
Alunecind pe o raza
Patrunde n codru si în gând
Norocu mi lumineaza!

El tremura ca alte dati
In codri si pe dealuri
Calauzind singuratati
De miscatoare valuri

Dar nu mai cade ca n trecut
In mari din tot inaltul:
Ce ti pasa tie chip de lut
Dac oi fi eu sau altul?

Traind în cercul vostru strimt
Norocul va petrece
Ci eu în lumea mea mă simt
Nemuritor si rece

Ce e amorul?
De cate ori iubito?
Dorinta
Venere si Madona
Craiasa din povesti
De ce nu mi vii
Departe sunt de tine
Fat Frumos din tei
Floare albastra
Inger de paza
Iubind in taina
Luceafarul
O ramai
Pe langa plopii fara sot
Sara pe deal

Luceafarul Versuri
Luceafarul

Luceafarul Lyrics – Mihai Eminescu

Once upon a time
It was like never before
From great royal relatives
A very beautiful girl

And it was one for the parents
And proud of everything
How is the Virgin among the saints
And the moon between the stars

From the shadow of the towering vaults
She steps up and straightens him
Near the window where in the corner
Luceafarul is waiting

He looked at the sea like a sea
It rises and shines
On the moving paths
Black ships lead

He sees it today he sees it mini
So the wish is ready
He’s been looking back for weeks
His dear girl falls

Like her on her elbows and back
Dreaming of her times
For his longing and heart
And his soul is filled

And how alive he is
In any sara
To the shadow of the black castle
When she shows up

And step by step
He slips into the room
Weaving with colds and sparks
A net of steam

And when lying in bed straight
Let the child go to bed
He touches her hands on his chest
I close my sweet eyelash

And from the light mirror
It spills on his body
Big eyes tapping closed
On her face turned

She looked at him with a smile
He is shaking in the mirror
For he was following her deep in his dream
To catch the soul

And she was talking to him in her sleep
Sighing heavily, he sighed.
A sweet of my night sir
Why don’t you come? Come on!

Go down the blind light
Sliding in a radius
Get into the house and think
And my life lights up!

He listened tremblingly
It lit up louder
And to throw lightning
He plunged into the sea

And the water where they fell
It rotates in circles
And from the deep unknown
A proud young man grows up

He easily crosses the threshold
On the edge of the window
And you hold a staff in your hand
Crowned with reeds

He looked like a young prince
With soft gold hair
A shriveled game ends
On bare shoulders

And the shadow of the bright face
It’s white as wax
A beautiful dead man with living eyes
What a spark outside

You came from my sphere with difficulty
To follow your call
And heaven is my father
And my mom is great

To come to your room
Let me look at you closely
I came down with my serenity
And I was born from the waters

Oh come on! my unspeakable smell
And your world leaves it;
I’m the top star
And you be my bride

There in the palaces of the margins
It takes you many centuries
And everyone in the ocean
He will listen to you

You are as beautiful as only in a dream
An angel appears
But on the path you have opened
It never works

Stranger to talk and to the port
You look lifeless
For I am alive, you are dead
And your eye freezes me

Three days passed and three passed
And again night is coming
The star above her
With clear rays

She needs him in her sleep
Remember to bring
And miss the waves sir
She grabs her heart:

Go down the blind light
Sliding in a radius
Get into the house and think
And my life lights up!

As he heard it from heaven
He died with pain
And the sky began to spin
In the place where he perishes

In the Romanian air vapai
They spread all over the world
And woe to the chaos
A proud face was fading

Black cattle and hair
The crown burns evenly
It was really floating
Bathing in the sun

Black shrouds unfold
Marble arms
He comes sad and thoughtful
Her face is pale

But big, beautiful eyes
I look deeply chimerical
Like two passions without a village
And full of darkness

You came from my sphere with difficulty
To listen to you now
And the sun is my father
And at night she’s my mom

My unspeakable smell is coming
And your world leaves it;
I’m the top star
And you be my bride

It’s coming in your broom hair
S anin wreaths of stars
On my heavens to laugh
Proud of them

You are as beautiful as only in a dream
A demon shows up
But on the path you have opened
It never works!

I miss your cruel love
My chest strings
And my big, heavy eyes hurt
Your gaze burns me

But how would you like me to go down?
Don’t you understand?
Like I’m immortal
Are you mortal too?

I’m not looking for words of choice
I don’t even know how to start
Although you mean it
I can’t understand you

But if you want to believe
I love you
You go down to earth
Be mortal like me

You are my immortality
Instead on a kiss
But you know the same
How much I love you so much

Yes, I will be born of sin
Receiving another law;
I’m connected to the neighborhood
But I want you to untie me

And he keeps going
For the sake of a child
It broke from its top spot
Losing several days

Catalin at this time
Cunning house child
What fills the cups with wine
Dinners at the table

A page that carries step by step
The emperor’s dress
Flower and rush boy
But bold with eyes

With cheeks like two peonies
He blames the Romanians
He’s sneaking around
Looking at Catherine

But how beautiful she is
And the pride burns a fire;
And Catalin here and there
To try your luck

And in the past he embraced it gently
In a corner soon
So what do you want big Catalin?
Take care of yourself

What do you want? I wish you didn’t stay
Always on your mind
Laugh better and give me
One mouth only one

But I don’t even know what you’re asking me to do
Give me peace, run away
One of the stars in the sky
I was dying

If you don’t know, I’ll show you
From bean to bean love
But don’t be angry
But stay with the good guy

As the hunter stretches out
At the wide walkways
When he stretches out his left arm
Embrace me with your arm

2 thoughts on “Luceafarul Versuri – Mihai Eminescu”

  1. Pingback: Plugusorul Versuri - Colinde » Romanian Songs

  2. Pingback: 24/7 - The Neighborhood » English Songs

Comments are closed.

5 Best Cheap Stocks to Buy Under $10 Prabhas and Kriti Sanon fell in love with each other Post Malone fell through a trap door, At a St. Louis concert Meet the High IQ celebrities in the world Celebrities have dated regular people